ANCOM

ITU – Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor

  

Cadrul general

Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) este agenția specializată a Națiunilor Unite pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în anul 1865, fiind astfel și cea mai veche dintre agențiile ONU. România a devenit parte a acestui prestigios organism încă din 1866, la doar un an de când au fost puse bazele a ceea ce este astăzi cel mai important centru de expertiză și singurul for global în domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informației.
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor alocă resursele globale de spectru radio și orbitele pentru sateliți, dezvoltă standardele tehnice care asigură interconectarea rețelelor și tehnologiilor și acționează în vederea creșterii nivelului de acces la servicii de telecomunicații și tehnologie informațională în comunitățile defavorizate din acest punct de vedere, din întreaga lume.
Activitatea UIT este structurată pe trei sectoare: Radiocomunicaţii (ITU-R), Standardizarea în Telecomunicaţii (ITU-T) şi Dezvoltarea Telecomunicaţiilor (ITU-D), fiecare dintre aceste sectoare lucrând, în principal, prin intermediul conferinţelor şi grupurilor de lucru/studiu, în cadrul cărora reprezentanţii statelor membre negociază convenţii, pe care se bazează funcționarea serviciilor de telecomunicaţii la nivel global.
Evenimentul cheie al UIT care se desfășoară o dată la 4 ani este Conferința Plenipotențiarilor UIT, în cadrul căruia reprezentanții cu drept de vot ai Statelor Membre ale Uniunii decid asupra rolului viitor al organizației, stabilesc politicile generale, adoptă planurile strategice și financiare ale Uniunii, aleg membrii echipei de conducere UIT, ai Consiliului UIT și ai Comitetul pentru Reglementările Radio.

1. Sectorul de Radiocomunicații

2. Sectorul de Standardizare

3. Sectorul de Dezvoltare