Media

Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului

5 iunie 2012, Athénée Palace Hilton Hotel din Bucureşti

 

Reprezentanţi ai companiilor de comunicaţii, ai autorităţilor de reglementare, ai consumatorilor şi organizaţiilor care protejează drepturile civile au analizat marţi, 5 iunie 2012, īn cadrul dezbaterii publice cu tema Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului, organizată de ANCOM şi ApTI, provocările şi problemele ridicate de dorinţa comună de a menţine neutralitatea internetului, īn condiţiile creşterii fără precedent a traficului din reţele.

Principiul neutralităţii internetului, conform căruia reţelele de acces la internet ar trebui să trateze īn mod egal tot conţinutul, toate site-urile, platformele şi aplicaţiile disponibile, se confruntă cu o serie de contraargumente legate de necesitatea de a administra traficul pentru a asigura eficacitatea şi sustenabilitatea reţelelor.
“Principiul neutralităţii internetului nu a fost consacrat prin legislaţie decāt īn Olanda, unde s-a făcut, de fapt, o reglementare a condiţiilor īn care se poate interveni pentru prioritizarea traficului, astfel īncāt acestea să nu ia dimensiuni abuzive. Dar īn condiţiile īn care studiile arată că īn următorii cinci ani, traficul īn reţelele de internet va creşte de cinci ori, nu poate fi ocolită, nici īn Europa, nici īn Romānia, īntrebarea: care este cea mai bună modalitate prin care se poate asigura īn continuare accesul liber şi egal la internet? Am vrut să aflăm cu cāt mai mare exactitate care este situaţia din Romānia privind acest subiect, analizānd īn acelaşi timp practici din alte state europene şi puncte de vedere cāt mai diverse, care să ne asigure o abordare obiectivă īn viitor”, a declarat īn deschiderea dezbaterii preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu.
Evenimentul a provocat un schimb de păreri pe tema implicaţiilor pe care neutralitatea internetului le are asupra drepturilor utilizatorilor, dar şi a drepturilor fundamentale ale omului, precum dreptul la liberă exprimare şi la viaţă privată. Au fost aduse īn discuţie şi metode concrete de reglementare, dar și practici efective de gestionare a traficului. Una dintre principalele concluzii ale dezbaterii a fost că, la acest moment, deşi apar ocazional motive de īngrijorare, nu se justifică o reglementare la nivel european a neutralităţii internetului, ci o intervenţie diferită de la stat la stat, proporţională cu situaţiile identificate īn fiecare piaţă naţională. Transparenţa s-a distins ca remediu primordial la problemele legate de neutralitatea internetului, īnsă este necesară o implementare corectă a acesteia şi condiţii de concurenţă īn piaţă, pentru ca utilizatorii să īşi poată schimba furnizorul dacă acesta aplică restricţii.
Prezent la eveniment, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Dan Nica, şi-a exprimat determinarea de a folosi toate instrumentele la dispoziţia guvernului pentru a stimula creşterea accesului la internet īn Romānia, spunānd că obiectivul tuturor factorilor de decizie ar trebui să fie asigurarea accesului liber la orice site, īn condiţii de securitate, la viteze mari şi preţuri competitive. El a anunţat cu această ocazie şi intenţia ministerului pe care īl conduce de a lansa noi servicii de e-guvernare, printre care şi un sistem electronic pentru rambursarea TVA.
Īn continuare, discuţiile s-au derulat īn jurul nevoii de protecţie şi libertate de alegere a utilizatorilor finali, subliniindu-se faptul că aceştia sunt cei care, prin consum şi cerere, stimulează dezvoltarea tehnologică şi că o piaţă liberă, competitivă şi transparentă, este esenţială pentru un internet deschis şi neutru.
Furnizorii de servicii şi reţele prezenţi la eveniment au susţinut că mecanismele concurenţei combinate cu transparenţa condiţiilor de furnizare a serviciilor sunt suficiente pentru a asigura neutralitatea internetului. Ei afirmă că unele practici de management al traficului sunt necesare pentru a gestiona problemele legate de congestie şi pentru a asigura calitatea serviciului de acces la internet. De asemenea, astfel de practici sunt necesare pentru utilizarea optimă a reţelei, mai ales īn contextul īn care sunt necesare din ce īn ce mai multe investiţii pentru dezvoltarea şi mărirea capacităţii acesteia.
Reprezentanţii societăţii civile şi-au arătat susţinerea faţă de un internet liber şi deschis, dar şi īngrijorarea cu privire la posibilele abuzuri care pot apărea atunci cānd furnizorii de servicii de acces la internet ajung īn situaţia de a analiza şi decide, pentru orice motive, asupra conţinutului accesat prin reţelele pe care le operează. Ei au arătat că asemenea practici pot aduce īncălcări ale drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt dreptul la libera exprimare şi dreptul la viaţă privată. Punctul de vedere susţinut de reprezentanţii organizaţiilor care protejează drepturile civile prezenţi la dezbatere a fost că rolul furnizorilor de servicii trebuie să fie exclusiv cel de furnizare a accesului tehnic, fără niciun rol īn conţinut şi că este nevoie de legislaţie suplimentară īn Romānia pentru a păstra libertatea de astăzi a internetului.
Dinspre unul din organismele care protejează drepturile deţinătorilor de drepturi de autor din industria muzicală s-a prezentat un punct de vedere asemănător, de susţinere a neutralităţii internetului, dar īn condiţiile legii şi a respectării drepturilor de autor.
Punctele de vedere ale autorităţilor de reglementare europene prezente (Olanda, Norvegia şi Suedia) au avut īn comun faptul că toate promovează principiul neutralităţii internetului, fiind gata de a interveni şi utiliza toate instrumentele pentru a proteja acestuia și a drepturilor utilizatorilor. Deşi īn prezent īn Uniunea Europeană, majoritatea traficului este de tip peer-to-peer, experienţa recentă din Statele Unite şi din unele state nordice din UE arată că această tendinţă se poate schimba īn următorii ani, īn favoarea traficului de tip video streaming. Prin urmare, gestionarea traficului de tip peer-to-peer īn prezent poate reprezenta doar o soluţie temporară la problema creşterii traficului care determină congestii īn reţea.
O problemă īncă nerezolvată care a reieşit din discuţii este cea a nevoii continue de investiţii īn infrastructură īn contextul creşterii traficului. Cine trebuie să contribuie la finanţarea acestor investiţii? Este corect ca investiţiile realizate de operatori să se regăsească īn preţul final, mai ridicat, al serviciilor de acces la internet, pe care urmează să īl plătească utilizatorii finali?
„Din dezbaterea de astăzi s-au desprins trei mari puncte de vedere corespunzătoare celor trei mari grupuri interesate de subiectul neutralităţii internetului: furnizorii de conţinut susţin fără rezerve neutralitatea internetului şi depind de reţea pentru a-şi putea defăşura activitatea şi a-şi furniza serviciile către consumatori, reprezentanţii utilizatorilor susţin neutralitatea completă a reţelelor şi cer ca aceasta să fie reglementată ferm, iar furnizorii serviciilor de acces la internet nu se opun principiului neutralităţii internetului, dar se confruntă cu necesităţi obiective īn contextul creşterii presiunii asupra reţelelor pe care le operează,” a fost concluzia preşedintelui ANCOM, Cătălin Marinescu, care a invitat pe cei prezenţi să continue dezbaterea īn cadrul unui grup de lucru pe această temă, condus de ANCOM.
Prezentările susţinute la eveniment pot fi consultate pe pagina de internet a ANCOM aici.

 

Formular de īnregistrare
 
Agendă
 
Vorbitori
 
Prezentari
 
Galerie foto
 
Locul evenimentului